Duoden

Share on:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Duodenul prezintă patru porţiuni:
1) porţiunea superioară (prima porţiune a duodenului) este mai largă, mai scurtă şi singura mobilă. Radiologic are aspect de bulb (bulbus duodeni), este orientată spre dreapta, în sus şi apoi, de la pilor la colul veziculei biliare. Are 3-4 cm şi la colul veziculei biliare formează un cot – flexura duodeni superior – apoi se continuă cu porţiunea a doua;
2) porţiunea a doua (descendentă) este situată de-a lungul flancului drept al coloanei lombare, de la colul veziculei biliare până la marginea inferioară a rinichiului drept, unde formează al doilea cot – flexura duodeni inferior – se continuă cu porţiunea a treia;
3) porţiunea a treia (orizontală) are 8-9 cm şi un traiect orizontal, de la dreapta la stânga, pe dinapoia vaselor mezenterice superioare şi pe dinaintea coloanei vertebrale şi a vaselor mari; se mai numeşte porţiune preaortică;
4) porţiunea a patra (ascendentă) are 6 cm şi merge ascendent de-a lungul flancului stâng al aortei, până la marginea inferioară a corpului pancreasului; aici se continuă cu porţiunea mobilă a intestinului subţire, realizând flexura duodeno-jejunală.

Duodenul corespunde peretelui anterior al abdomenului; în profunzime, el este fixat de peretele abdominal posterior, fiind în cea mai mare parte retroperitoneal.
De pe faţa posterioară a primei porţiuni şi până la şanţul transvers al ficatului se întinde ligamentul hepato-duodenal. De la marginea inferioară a primei porţiuni, foiţele peritoneale de pe ambele feţe trec spre colon şi se formează ligamentul duodeno-colic.

Prima porţiune a duodenului este mobilă datorită acestor două ligamente, cât şi prin faptul că peritoneul o îmbracă aproape pe toată suprafaţa ei. În afară de peritoneu cu ligamentele sale, duodenul mai este fixat de pediculul hepatic, canalele biliar şi pancreatic, de vasele duodeno-pancreatice şi de muşchiul Treitz neted, cu originea pe unghiul duodeno-jejunal şi porţiunea superioară a duodenului ascendent, de unde urcă înapoia pancreasului şi pe dinaintea aortei, ca să se insereze pe stâlpul stâng al diafragmei.
Mucoasa duodenală are caracterele mucoasei intestinului subţire. Plicile circulare – Kerkringi – lipsesc în prima porţiune, fiind dezvoltate în restul duodenului. La mijlocul porţiunii descendente, înapoia marginii mediale, se află papila duodeni majori Vateri, ce reprezintă o papilă ce conţine ampula lui Vater (cavitate în care se deschid împreună canalul coledoc şi ductul pancreatic). Mai sus, la 2-3 cm, poate să existe papila duodeni minor, în care se deschide canalul Santorini, al doilea canal al pancreasului, când acesta există. Duodenul are pe toată întindere lui, glande Lieberkuhn; printre acestea se află glandele specifice duodenului – glandele lui Brunner.


Share on:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Pagini: 1 2 3 4

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

two × five =