Jocuri eficiente pentru dezvoltarea limbajului

Share on:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

O parte importanta in stimularea limbajului corect o reprezinta educarea auzului fonematic, metoda prin care il invatam pe copil sa asculte si sa identifice ceea ce aude. Pentru dezvoltarea auzului fonematic putem folosiinstrumente muzicale, putem achizitiona o toba, un xilofon, o trompeta de jucarie, etc. si ii putem cere copilului sa recunoasca sunetele produse de diverse intrumente muzicale.

Pentru stimularea limbajului nonverbal putem juca ,,mima” in familie. Fiecare membru va iesi in fata si va imita o actiune sau va reprezenta un animal (in functie de regulile jocului, putem reproduce si onomatopee).
Cititul povestilor este foarte benefic pentru cei mici. Ar fi util sa faceti o obisnuinta din relatarea unor povesti in fiecare seara. Astfel, ei vor primi modele corecte de pronuntie si, dupa cateva repetari ale aceleasi povesti, vor fi incurajati sa continue ei sirul intamplarilor.

Jocul de rol stimuleaza atat limbajul nonverbal cat si pe cel verbal. Indiferent ca va jucati de-a bucatarul, de-a doctorul, puneti-i cat mai multe intrebari copilului, lasandu-l pe el sa dirijeze jocul. Intrebati-l unde veti sta in bucatarie/in cabinet, ce urmeaza sa pregatiti, ce trebuie sa faceti cu mancarea, etc.

Cantati-i sau puneti diverse melodii de copii pe fundal cat mai des. De fiecare data cand copilul fredoneaza cantece, el isi antreneaza abilitatile de vorbire.

Profitati de fiecare ocazie a iesirilor si folositi-va de elementele din natura – copaci, flori, iarba, apa, cladiri, nori – pentru a-l incuraja pe copil sa le denumeasca, sa spuna ce culori sau forme au.

In concluzie, fiti un partener pe durata dezvoltarii limbajului si veniti cu tot felul de idei creative pentru a-l face pe cel mic sa fie dornic de comunicare.

În jur de 15-25% dintre copiii mici au o oarecare tulburare de comunicare. Baietii tind sa vorbeasca mai tarziu decat fetitele, insa, in general, copiii pot fi considerati a fi intarziati in vorbire atunci cand folosesc mai putin de 10 cuvinte pana la varsta de 18-20 luni sau 50 cuvinte pana la 21-30 luni.

Expertii considera ca pana la varsta de 12 luni, copiii trebuie sa spuna cuvinte simple (“mama, “dada”) si sa inteleaga si sa execute comenzi simple (“Da-mi jucaria”). Ca reper general, copilul trebuie sa faca urmatoarele lucruri pana la implinirea varstei de:
2 ani
• sa vorbeasca in propozitii simple formate din 2-3 cuvinte
• sa execute instructiuni simple
• sa repete cuvintele pe care pe aude intr-o conversatie
3 ani
• sa execute o instructiune formata din 2 sau 3 pasi
• sa recunoasa si sa identifice majoritatea obiectelor si imaginilor cunoscute
• sa inteleaga majoritatea lucrurilor care i se spun
• sa vorbeasca destul de bine, atat incat sa se faca inteles de adultii din afara familiei
4 ani
• sa puna intrebari abstracte (“de ce?”) si sa inteleaga conceputul de acelasi/ diferit
• sa-si fi insusit gramatica simpla, asa cum o aude in jurul lui in conversatiile adultilor
• sa vorbeasca clar, desi cu greseli de pronuntie, cateodata chiar jumatate dintre cuvintele folosite pot fi pronuntate incorect, fara a exista motiv de ingrijorare
5 ani
• sa redea o poveste folosind cuvintele proprii
• sa foloseasca mai mult de 5 cuvinte intr-o propozitie
Daca esti preocupata de stadiul de dezvoltare al limbajului folosit de copil, exista cateva indicii care te ajuta sa evaluezi gradul de severitate al intarzierii in vorbire.
Un bebelus care nu raspunde la sunete sau nu vocalizeaza este o problema in sine pentru care se impune consult medical de specialitate. In intervalul de varsta 12-24 luni, motive de ingrijorare poate pune copilul care:
• nu foloseste gesturi, cum ar fi indicatia sau salutul din mana la “pa-pa” pana la 12 luni
• prefera gesturile in detrimentul verbalizarii pana la varsta de 18 luni
• are dificultati in a imita sunete la 18 luni
• are dificultati in a intelege solicitarile verbale simple

Incurajeaza-l sa se exprime!
Incercati evaluarea copilului peste 2 ani care:
• poate doar imita vorbe sau actiuni si nu formuleaza fraze instantaneu
• spune doar anumite sunete sau cuvinte, in mod repetat, si care nu poate folosi limbajul oral pentru a comunica mai mult decat nevoiele sale imediate
• nu poate urmari instructiuni simple
• are un ton al vocii neobisnuit (vorbeste pe nas sau este iritat)
• este mai dificil de inteles decat se asteapta pentru varsta lui. Adultii din jurul sau trebuie sa inteleaga jumatate din ceea ce vorbeste copilul la 2 ani si trei sferturi din vocabularul unui pitic de 3 anisori. La 4 ani, copilul trebuie sa fie inteles in cea mai mare parte a timpului, chiar si de catre adultii care nu il cunosc.

Consultul medical
In cazul in care este nevoie de consultatie de specialitate, se va apela la serviciile unui patolog al vorbirii care va evalua gradul de dezvoltare a vorbirii si limbajului copilului in contextul dezvoltarii ca individ de o anumita varsta. Pe langa observatii, specialistul va aplica teste standardizate, cautand etape cheie in dezvoltarea limbajului copilului. Patologul va evalua si:
• Ce intelege copilul (limbaj receptiv)
• Ce poate spune copilul (limbaj expresiv)
• Daca copilul incearca sa comunice in alte moduri, cum ar fi indicand dand din cap, gesticuland
• Dezvoltarea sunetelor si claritatea vorbirii
• Statusul oral-motor al copilului (cum lucreaza impreuna gura, limba si palatul, precum si inghititul si hranirea)
Daca specialistul concluzioneaza ca este nevoie de terapie lingvistica, implicarea parintelui este cruciala: vei asista la sesiunile de terapie si vei participa la intregul proces; patologul iti va indica modalitatile prin care poti lucra acasa cu copilul pentru a-i imbunatatii abilitatile de vorbire si limbaj.

Cauzele vorbirii si limbajului intarziat
Copiii gasesc intotdeauna o modalitate de exprimare.
Sunt mult lucruri care pot intarzia vorbirea copilului. Intarzierea in cazul unui copil dezvoltat normal poate fi cauzata de:
• Afectiunile orale, cum sunt problemele cu limba sau palatul cavitatii bucale (cerul gurii).
• Frenulum scurt (ata de sub limba) poate limita miscarea limbii pentru producerea vorbirii
• Multi copii cu intarzieri de vorbire au probleme motor-orale, ceea ce inseamna ca exista comunicare ineficienta in zonele creierului responsabile cu producerea vorbirii. Copilul intampina dificultati in folosirea si coordonarea buzelor, limbii si a maxilarelor pentru a produce sunete recognoscibile ca vorbe.
• Problemele de auz sunt frecvent asociate cu lipsa vorbirii, de aceea copilul trebuie evaluat de un audiolog atunci cand este suspect de intarziere de limbaj. Un copil care are dificultati de auz, are probleme in a intelege si articula ideile, in a imita si a folosi limbajul. Infectiile urechii, mai ales cele cronice, pot afecta auzul. Infectiile blande care au primit tratament adecvat nu trebuie sa aiba efecte asupra vorbirii.

A invata copilul sa vorbeasca este una dintre cele mai mari responsabilitati ale parintelui. Bebelusii isi petrec cea mai mare parte a timpului cu mamica si taticul, ei fiind principala sursa de invatare si cele mai importante persoane cu care cel mic comunica.
Copiii incep sa comunice cu mediul din jurul lor inca din prima luna de viata, cand raspund luminii si zgomotelor puternice tresarind si miscandu-se. Mai apoi, in luna a doua si a treia de viata incepe sa scoata sunete si sa zambeasca. Ganguritul si rasul continua, fiind formele prin care micutul de 6-8 luni incearca sa comunice cu lumea din jurul sau.

La aceasta varsta, bebelusul este capabil sa spuna cateva silabe simple cum ar fi “da-da” sau “ma-ma”. Treptat, copilul incepe sa inteleaga cuvinte, semne si semnificatia primelor instructiuni. Pana la sfarsitul primului anisor de viata, vocabularul unora dintre copii poate numara chiar 5-6 cuvinte, progresul continuand, astfel ca la 3 ani va forma propozitii simple, va intelege mare parte din ceea ce se discuta in jurul lui si va incepe sa puna intrebari si sa vorbeasca cu alti adulti in afara de familie. Parintii sunt primii “profesori” ai copilului, ajutandu-l in dezvoltarea sa lingvistica, sociala si mentala.

Iata cateva sfaturi pe care parintii le pot folosi pentru a invata copilul cum sa vorbeasca:
• Comunicati inca de la primele zile de nastere. Vorbiti-i, imitati-i sunetele pe care incearca sa le scoata din cea de-a doua luna de viata, cantati-i, petreceti cat mai mult timp impreuna, uitandu-va direct la el, astfel incat cel mic sa va vada fata si mimica.”Iti este foame acum?”, “Mai vrei putin laptic?”. Nu te rezuma doar la atat: atingerea, imbratisarea si joaca sunt si ele forme de comunicare cu bebelusul tau.
• Vorbeste-i despre lucrurile care compun lumea din jurul lui si activitatile tale zilnice. Asigura-te ca-i vorbesti clar, linistit, nicidecum repede, folosind cuvinte simple, usor de recunoscut pentru copil si in alte convorbiri.
• Indica-i obiectele si lucrurile pe care le intalniti in viata de zi cu zi. “Uite autobuzul”. Cand creste, adauga detaliile: “Uite un autobuz argintiu”.
• Raspunde gangurelilor si sunetelor pe care incearca sa le scoata pentru a comunica cu tine. Te va imita si el la randul lui.
• Stinge televizorul. Nu aveti nevoie de zgomot de fond! Copilul trebuie sa te auda clar de tot.
• Ofera-i jucarii, carti, puzzle-uri cu imagini adaptate varstei sale. Jucati-va impreuna, arata-i si descrie-i partile corpului si ajuta-l sa descopere lumea povestilor, citindu-i cat mai des. Foloseste cuvinte simple si vorbeste cat mai clar, evitand (pentru inceput) limbajul bebelusesc sau pitigaiat.
• Daca incearca sa-ti spuna ceva, fa efortul sa-l intelegi: se va simti incurajat sa incerce si mai mult sa vorbeasca. Daca face greseli de pronuntie, repeta varianta corecta integrala a cuvintelor sau propozitiilor la care intampina dificultati de exprimare. Daca vede o pisica si spune “Ica”, repeta-i “Da, mami/ Alex/ pui, uite pisica!”. Nu-l certa si nu-l umili cand greseste.
• Conversatiile dintre voi trebuie sa fie cat mai variate si sa includa intrebari, afirmatii, dar si comentarii

Citeste-i in fiecare zi sau descrie-i imagini din orice carte.
Citeste-i zilnic. Povestile contin idei si semnificatii pe care incearca sa le inteleaga, ajutand-ul totodata in dezvoltarea sa emotionala, mentala si lingvistica. In primele 6-8 luni de viata nici macar nu e nevoie sa-i citesti: arata-i pozele din carte, descrie-i fiecare imagine, lasa-l sa simta textura diferita (exista carti din plastic, hartie, material textil, carti care imita blana animalelor – cu cat texturile sunt mai variate, cu atat mai bine).
• Asculta-l de fiecare data, raspunde-i la orice intrebare si ofera-i timpul necesar pentru a se exprima (mai ales in jurul varstei de 2 ani cand ideile o iau inaintea vorbelor si nu face fata tavalugului de ganduri pe care doreste sa si le exprime). Incurajeaza-l sa vorbeasca despre lucrurile preferate: jucarii, mancare, locuri, prieteni.
• Canta-i de cate ori ai ocazia. Alege cantece cu rime simple, distractive, care pot fi insotite de gesturi: bati din palme, mimezi vaslirea unei barci, cum cade ploia, cum inoti, etc…
• Cand ii vorbesti, fa-o de la un nivel doar putin superior gradului lui de exprimare. De exemplu, daca tocmai ti-a spus o propozitie formata din 3 cuvinte, raspunde-i cu o fraza din 4-5-6 cuvinte. Nu-l coplesi cu informatii si propozitii complexe, insa fereste-te si sa raspunzi printr-un simplu “da, “nu”, “aha”.
• Jucati jocuri unde trebuie sa va asteptati randul fiecare, de exemplu de-a v-ati ascunselea
• Restrictioneaza-i accesul la suzeta pe parcursul zilei. Folositi-o doar la somn. Este greu, aproape imposibil, sa incerci sa vorbesti cu suzeta in gura.
Vorbesti des cu micutul/ micuta ta? Povestiti, conversati mult de-a lungul unei zile? A inceput sa vorbeasca? Ne-ar face mare placere sa impartasesti toate astea cu noi, precum si ce solutii ai gasit pentru a invata copilul sa vorbeasca mai repede.


Share on:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

seventeen − eleven =