Trei ardelence, foste prietene din copilarie, colege de şcoala mai tarziu, se intalnesc după mai multi ani, deja mature.
Dupa’mbraţişarile de rigoare, “No, ce mai faci, tu?”, se întreaba reciproc:
– D-apoi tu, Marie, luatu-te-ai?
– Luat, dara!
– No, si, cum-ui?
– D’apoi, drajile meli, mi-am luat un fişior mandru, chipeş, puternic, numa’ că are un beteşug, no!
– Dusu-l-ai la doftor?
– Dus.
– Si, ce-o zis doftoru’?
– O zis ca-i surd de-o ureche!
– No, las’, că nu-i bai, doar nu trebe sa auda toati şele!
– D-apoi tu, Anuta, tu luatu-te-ai?
– D-apoi, cum?!
– Si-al tau, cum-ui?
– Doamne, că al meu îi ca o catana, mere tantoş pe ulită şi îi tare ca un taur, frumos ca Soarele, da’ are un beteşug!
– Dusu-l-ai la doftor?
– Dus.
– Si, ce-o zis doftoru’?
– No, o zis ca-i chior de-un ochi, nu vede bine.
– No, las’, că nu-i bai, doară nu trebe sa vadă chiar toate şele!
– D-apoi tu, Minodora, tu luatu-te-ai?
– Pai, tu fetilor, eu mi-am luat un ficior cum nu s-a mai iezistat pe suprafaţa pamântului! Păi, al meu îi cât bradul, îi deştept,
puternic ca un urs, frumos ca o icoana, da’ are ş-al meu un beteşug!
– Da’ ce beteşug are, bata-l norocu’?
– Păi, al meu dimineata mă fute, la amiaz’ mă fute ş’apai seara mă fute iara!
– Si, dusu-l-ai la doftor?
– Dus.
– Si, ce-o zis doftoru’?
– O zis ca n-are ţinere de minte.

Related Images:

Share and LIKE:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns