Usturoiul (Allium sativum)

Usturoiul reprezinta una dintre cele mai bogate surse de siliciu, seleniu și germaniu organic (vital in prevenirea bolilor de inima si a multor forme de cancer), contine substanta „ajoena” care dilueaza sangele, astfel prevenind cheagurile potential periculoase si imbunatatind mult circulatia.

Usturoiul contine 200 de substante active: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime, uleiuri eterice,  fibre, zaharuri, compusi organici ai sulfului, cum sunt aliina si scordinina A si B. Deosebit de activi sunt cei 70 de compusi ce au in structura lor sulf cunoscuti, (aroma specifica) acesti compusi au o eficienta dovedita in reducerea tensiunii precum si a nivelului de glucoza din sange, de asemenea tratează astmul si bronsita, imbunatateste si functiile inimii, previne cancerul si ajuta organismul în mod activ sa se debaraseze de toxinele periculoase.

Folosirea lui in fitoterapie are un istoric foarte vechi cu rezultate incontestabiile fiindca „Allium sativum” prezinta o combinatie unica si complexa de compusi activi.

Prezenta sarurilor de iod, confera proprietati de protectie si tonifiere asupra vaselor de sange ce lupta eficient contra fenomenelor de ateroscleroza cerebrala, au calitati hipotensive si stimuleaza functiile tiroidei, de asemenea aceste saruri de iod sunt benefice in cazul bolii reumatismale.

Usturoiul e indicat pentru prevenirea imbatranirii precoce, hipertensiunii arteriale si a tulburarilor de circulatorii.
De asemenea usturoiul contine saruri de siliciu care favorizeaza fixarea fosforului ceea ce are ca rezultat consolidarea oaselor, prevenirea si influentarea in bine a unor afectiuni nervoase, in special in cazul asteniilor si anemiilor, un alt rol al acestora este cel de protejare si stimulare a pancreasului.

Sarurile de siliciu mentin elasticitatea si supletea vaselor de sange, prevenind cu succes instalarea sclerozei acestora dar au si un rol eficient de agent chelator in eliminarea cu succes al metaleleor usoare si grele din organism si in special al aluminiului. Tot in usturoi se mai gasesc saruri de sulf, acestia au un rol important activand metabolismul, previn si influenteaza in bine tulburarile hepatobiliare, acesti compusi de sulf scad valoarea colesterolului si sunt activi in cazul afectiunilor reumatismale ca de exemplu artrita.
Usturoiul contine si vitaminele din complexul B, vitaminele A si C, precum si substante cu caracter de vitamina F.

Datorita complexului activ de compusi denumiti „aliine”, el are puternice calitati antibiotice, antihelmintice, antigripale si de potentare a procesului de digestie iar in mod extern de exemplu aplicat local (un catel de usturoi taiat) combate herpesul. De asemenea în usturoi se gasesc si substante cu puternica actiune antibacteriana fiind indicat si in bronsite iar datorita unor alte substante (antifungice) usturoiul se foloseste eficient si in candidoze.

Daca ar fi sa facem un rezumat al efectelor terapeutice pentru usturoi… trebuie mentionate urmatoarele:
– scade colesterolul si trigliceridele serice, prevenind instalarea aterosclerozei si are un pronuntat efect de antiagregant plachetar;
– este hipotensiv cu imbunatatirea circulatiei periferice si cu reducerea spasmelor vasculare (chiar si in arterita)
– este un coronarodilatator cu indicatii in cardiopatia ischemica si biocardizant.
– are actiune favorabila in unele afectiuni digestive, cum ar fi diareea, dizenteria, balonarile sau colici.
– se manifesta ca un antiseptic pulmonar in cazul unor afectiuni respiratorii, cum sunt bronsitele si astmul, in gripe, rinite si emfizem.
– activeaza si sustine metabolismul
– este un tonic si sustinator al sistemului nervos

Usturoiul are de asemenea actiune diuretica fiind indicat in diatezele urice, contribuie la eliminarea acidului uric si a uratilor si de aceea este recomandat in guta, artritism si unele forme ale bolii reumatismale.
In concluzie, se poate spune ca usturoiul este un protector al principalelor aparate care asigura functionarea normala a organismului (circulator, digestiv, endocrin si excretor).

Ca antibiotic eficacitatea usturoiului se datoreaza unui compus activ numit sulfurã de alil, antibiotic natural foarte eficient si puternic, acesta fortifica celulele corpului uman, formand un scut eficient si agresiv in fata oricarei invazii de microbi si bacili de toate felurile.
Unele studii au confirmat ca 1 miligram de usturoi are aceeasi putere cu 25 unitati de penicilina !
A fost folosit ca agent preventiv inca de acum 6000 de ani din câte se știe si impotriva epidemiilor de ciuma si holera.

Rolul sau antiseptic datorita alicinei are principalele merite in multe vindecari considerate miraculoase.
Alicina este deosebit de eficientă în a distruge enzimele ucigase prezente in bacterii dar făra a afecta si celulele sanatoase.
Antiseptic pulmonar, usturoiul este un expectorant foarte puternic, lichefiaza mucusul acumulat in bronhii si astfel este eliminat mult mai usor prin stranut, tuse si pe nas, usturoiul întareste mucoasele si mareste mobilitatea căilor respiratorii.

Anticancerigen puternic usturoiul are un efect foarte pozitiv asupra sistemului imunitar, protejeaza eficient organismul in cazul cancerului de ficat, de san, de intestin, de stomac si de piele, cercetarile făcute în acest sens pana acum au evidențiat acest aspect !

S-a constatat ca usturoiul are proprietatea de a distruge semnificativ tumorile maligne, impreuna cu brocoli si uleiul de peste acesta stopeaza dezvoltarea celulelor canceroase !
Statisticile mondiale despre cancer arata ca, la cei care consuma frecvent usturoi rata inbolnavirilor este ZERO !

Allium sativum intruneste cerintele unui agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine:
– este sigur
– nu are efecte negative
– tensiunea scade treptat fara o cadere brusca care sa afecteze organismul
– nu interactioneaza cu medicamentele pe care le ia pacientul, sub ingrijirea medicului
– se obtin rezultate foarte bune indiferent de conditie sau varsta
– este usor de luat sub forma de tablete fara miros sau praf, dar este mult mai eficient crud in diverse forme.
Simptome, cum sunt: ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, dureri pectorale de tipul anghinei, tiuitul in urechi, respiratia scurta, durerile de spate, amortelile dispar rapid si usor.

Ateroscleroza, prevenire si tratament.
Consumul regulat de usturoi in alimentatie este o metoda foarte eficienta de prevenire si tratament a aterosclerozei, deoarece scade lipoproteinele cu densitate mica (LDL). Acestea sunt combinatii de proteine si lipide (grasimi) care au un rol important in metabolism, adica transporta lipidele in sange si tesuturi.
Celulele lipoproteinice au un strat de fosfolipide care contin colesterol liber, iar in interior contin trigliceride. In functie de continutul de proteine, trigliceride, colesterol si fosfolipide sunt impartite in 2 grupe: lipoproteine de mica densitate – LDL, care sunt raspunzatoare de formarea ateroamelor daca sunt in cantitate mare si de mare densitate-HDL, usturoiul creste cantitatea de lipoproteine HDL care au un rol major in prevenirea si tratarea aterosclerozei.

Remediu natural pentru diabet.
Usturoiul actioneaza mai lent, dar este la fel de eficient ca tolbutamida in eliminarea si metabolizarea glucozei excesive din sange.
Aceasta planta nu vindeca diabetul, dar este un mod util de a scade nivelul zaharului din sange si astfel se poate controla eficient aceasta afectiune.

Reintinerste ficatul.
Valoarea principala a usturoiului în tulburarile hepatice consta în puterea sa de a detoxifia si neutraliza bacteriile de putrefactie din intestine si astfel ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un stimulent dovedit al sucurilor gastrice si imbunatateste calitatea circulatiei sangvine prin ficat.
O lingurita de usturoi în amestec cu o lingura de ulei de masline extravirgin, luata seara reprezinta un tonic excelent ce învioreaza ficatul si îl reîntinereste atât de mult încât pielea de pe trup va straluci de sanatate.
Daca usturoiul nu este tolerat, cauza consta într-o deficienta a organelor digestive – mai ales a ficatului. Un stomac sau un ficat in stare buna nu se revolta impotriva unui aliment natural si atat de benefic ca usturoiul !

Un alt aspect de o importanta majora este acela cã reprezintã unul dintre cele mai bogate alimente în germaniu organic! Compusul germaniu organic este un microelement extrem de important ridicând potenţialul electric al celulelor si prin funcţia sa de optimizare a aportului de oxigen la nivel sanguin ceea ce îmbunătăţeşte semnificativ potentialul celular si metabolic, mărind considerabil disponibilul de oxigen la nivelul organelor şi sistemelor, dar si eliminând efectele policlorurii de benzen şi a toxinelor alimentare.

Corpul uman este compus din celule cu un anumit potenţial electric, atunci când un organism devine disfuncţional, potenţialul electric se modifică. Entitatea de bază a potenţialului electric este electronul şi în corpul uman, iar ionii de hidrogen sunt un factor major de influenţă al acestuia. Germaniul schimbă potenţialul anormal într-unul normal, pentru că germaniul este semiconductor neutru, electronii acestuia îndepărtează rapid alte substanţe mai slabe.

Deoarece compusul organic se află în strânsă legătură cu hidrogenul, germaniul indeplineste o funcţie de dehidrogenare, acţionând ca o reacţie oxigen-hidrogen, care se autolimitează ulterior, această funcţie favorizează folosirea mult mai eficientă a oxigenului.
Analizele efectuate după consumul de alimente bogate în germaniu organic (usturoi, ginseng, aloe) au relevat faptul că volumul de oxigen din organism a crescut semnificativ cu rezultate excelente asupra sãnãtãții !

Principalele functii ale germaniului organic sunt:
– ofera electroni liberi, de aceea fiind clasificat drept ” mama ” anti-oxidantilor !
– neutralizeaza sarcinile pozitive(radicali liberi), in timp ce converteste toxinele in apa.
– imbunatateste activitatea enzimelor si potenteaza circuitul oxigenului
– activeaza, normalizeaza si imbunatateste potentialul electric la nivel celular

Este de remarcat ca toxinele se nasc din alimentatie, prin faptul ca o parte din alimente nu sunt digerate (deficiente digestive) si raman ca materie celulara “ne-arsa”, germaniul “arde” aceste deseuri alimentare, donand electoni si economisind astfel oxigenul celular.

Acest proces este atat de fundamental pentru restaurarea si mentinerea sanatatii tesuturilor încat se poate spune ca aceasta “terapie electronica” este cea mai importanta pentru orice fel de afectiune.

Îmbogateste foarte mult organismul cu oxigen (lipsa de oxigen este un factor cheie in starea de sanatate stand la baza initierii cancerului si a proceselor inflamatorii).

Utilizarea germaniului organic in afectiuni precum cancerul a fost studiata extensiv de catre dr. japonez Asai, mecanismul care sta la baza acestei terapii reprezinta oxigenarea eficienta a celulelor si eliminarea toxinelor cu ajutorul germaniului organic.

Alte efecte benefice ale germaniului organic din usturoi sunt:
– scade vâscozitatea sângelui şi catifelează pielea
– creşte capacitatea de concentrare şi dispare senzaţia de oboseală datorită nivelului crescut de oxigen
– stimulează circulaţia sângelui la nivelul extremităţilor
– este eficient în accidentele vasculare cerebrale şi efectele lor, cum ar fi paralizia, crescând cantitatea de oxigen la nivelul creierului
– produce un somn adânc şi liniştit
– regenerează celulele slăbite sau îmbătrânite care-şi vor recupera vitalitatea
– întinereşte organele corpului
– elimină rapid consecinţele întoxicării cu monoxid de carbon şi a întoxicării acute cu medicamente

  • tratează melancolia, psihoza senilă, epilepsia

  • previne recidiva tumorilor maligne după intervenţia chirurgicală, suprimând activitatea celulelor canceroase şi prevenind metastazarea. Are un efect mai puţin vizibil în fazele terminale ale cancerului

  • tratează bolile cardiace, în special angina pectorală
  • ameliorează simptomele cauzate de afecţiuni ale prostatei

Studiile au aratat ca folosirea în alimentatie a produselor bogate în germaniu organic conduce la o stare de confort psihic, oboseala dispare, corpul se revigorează, somnul devine mai eficient, culoarea tenului se îmbunătăţeşte, şi starea de nervozitate dispare.
Cele mai bune surse naturale de germaniu sunt : ginseng, usturoi, aloe, tătăneasă, și ceapa.

Usturoiul contine 200 de substante active: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime, uleiuri eterice, fibre, zaharuri, compusi organici ai sulfului, cum sunt aliina si scordinina A si B. Deosebit de activi sunt cei 70 de compusi ce au in structura lor sulf. Usturoiul contine mai multe ingrediente active. Cele mai importante sunt compusii de sulf, care sunt eliberati atunci cand usturoiul este taiat, zdrobit sau sfaramat ce la nivel olfactiv dau aroma specifica.

Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanta cu un puternic efect antibiotic. Acest compus rezulta in urma actiunii unei enzime – alinaza – asupra aliinei din compozitia plantei. In plus, usturoiul contine flavonoide, flavone si vitamine din grupa B, compusi membranosi si saruri minerale, iar printre ei compusi de seleniu, calciu, fosfor, fier si magneziu.
Frunzele de usturoi contin provitamina A,vitaminele B1, PP si C. Actioneaza ca antioxidant puternic, protejand organismul in fata actiunii radicalilor liberi, actionand si ca un antibiotic natural care distruge bacteriile din tractul digestiv si din sistemul respirator. Ajuta metabolismul lipidelor, distruge parazitii din tractul digestiv. De asemenea este demn de remarcat si continutul apreciabil de seleniu.

Istoria utilizarii usturoiului in medicina naturista
Daca usturoiul isi are originea in vechea Dacie si a fost cultivat apoi in Egipt inca din antichitate, el a cucerit repede toate continentele, in primul rand pentru proprietatile sale medicinale si pentru proprietatile sale culinare. In urma cu aproximativ 10 000 de ani, din teritoriile ocupate de populatiile nomade de acolo, bulbul pretios a migrat treptat. in primul rand spre Extremul Orient, Arabia si Egipt si Marea Mediterana (Grecia, Roma, etc.), pe rutele comerciale majore si datorita campaniilor militare efectuate pentru a controla aceste rute. Usturoiul este, probabil, una dintre cele mai vechi legume cultivate de om, din timpuri imemoriale, este folosit pentru a vindeca, precum si pentru uzul alimentar.

Se spune ca sclavii care lucrau la constructia piramidelor din Egipt au oprit lucrul in semn de protest: li se taiasera ratiile de usturoi, care se credea ca le da puterea necesara pentru a realiza munca lor extrem de grea. Un papirus egiptean datand din 1550 i.Hr. mentiona ca usturoiul a fost excelent pentru combaterea hipertensiunii arteriale, tumorilor si parazitilor. Grecii antici, dacii, romanii, in India, China si Japonia, i-au atribuit virtuti tonice, cardiovasculare, anti-infectioase si anti-tumorale.

Este mentionata utilizarea sa in textele antice chinezesti; in medicina greaca, inainte de era crestina, unde era folosit ca antihelmintic si impotriva astmului; in medicina araba, unde se recomanda impotriva tulburarilor stomacale si a infectiilor cutanate. Astazi, in Occident, usturoiul este folosit ca un eficient antihelmintic (in special impotriva oxiurilor), pentru scaderea tensiunii arteriale si extern impotriva infectiilor pielii.

Louis Pasteur a fost printre cei care au demonstrat ca usturoiul ar putea ucide bacteriile. În 1916, guvernul britanic a cerut populatiei sa furnizeze cantitatea necesara de capatani de usturoi pentru a satisface nevoile medicale ale armatei sale aflate in razboi. In timpul al doilea razboi mondial, armata rusa a recurs la usturoi atunci cand a lipsit penicilina.

Se spune ca legenda lui Dracula a fost inspirata de o boala rara, porfirie, insuficienta metabolica a sangelui care face pacientul hipersensibil la lumina si la care usturoiul poate exacerba simptomele. De asemenea, ingerarea usturoiului este cunoscuta ca poate indeparta unii paraziti care sug sange, cum este capusa, astfel toate elementele de legenda sunt prezente. Traditional se considera, ca in plan subtil, usturoiul chiar are efect exorcizant, alungand demonii si spiritele malefice.

Usturoiul, Allium sativum, este o planta de cultura care nu se gaseste in stare salbatica. Mai mult decat atat, reproducerea sa este strict vegetativa. Intr-adevar, planta nu produce flori in sensul botanic si prin urmare, nu are o reproducere sexuala. Fiecare planta noua este de fapt o clona a celei cultivate inainte, a caror origine se pierde in negura timpului. De asemenea, nu este clar care au fost plantele salbatice care au dat nastere la aceasta specie. Expertii cred ca planta a aparut in jurul Marii Caspice, intr-o zona variind de la Caucaz pana la granitele Chinei, existand de aproximativ 10.000 de ani. Astazi, este cultivat peste tot si este bine adaptat atat in Siberia cat si in Polinezia.

Comentarii

Leave a Reply